| A vorbi despre Omul Frumos in contextul in care traim,intr-o lume mutilata,a omului urat,intr-o lumea schilodita,intr-o lume confuza,pe care,iata,o gustam din plin,ce provocare extraordinara!
Lumea de azi se gaseste intr-un continuu proces de uratire.In noul imperiu al uratului,frumosul este doar o amintire,care abia mai murmura sub marsul triumfal al unei lumi schilodite,aflate in plina ofensiva.Omul Frumos este ultimul strigat de salvare,este ultima reduta a umanitatii,in lupta cu oceanul de neomenesc care vine.Omul Frumos este ultimul suspin histric pentru o lume aflata in cadere definitiva.
De fapt,lucrul cel mai important,in epoca pe care o traim,este sa avem capacitatea sa recunostem Omul Frumos.Omul Frumos nu mai este la moda.La moda este omul util,la moda este omul eficient. |
………………………………………………………………………………………………..
| Acum cativa ani ma duceam in America si avionul s-a oprit pentru o escala in Timisoara.Iar de acolo s-a urcat in Boeing-ul modern un sat intreg de babe,imbracate in negru,ca dintr-un film de Kakoyanis,infofolite,legate,grase,cu papornite,de parca mergeau cu rata.In sinea mea,am gandit stanjenit ca asa se strica imaginea Romaniei in lume.Pe vremea aceea credeam ca imaginea e importanta,nu Romania.
Dupa ce am trecut Atlanticul si ne apropiam de destinatie,cu o ora inainte,ni s-a dat sa completam niste formulare,destul de agresive,care te anchetau in toate dimensiunile tale de calator.
Am avut sentimentul ca tot avionul dadea teza la limba romana.In starea aceasta de examen,m-am pomenit cu vreo cinci babute langa mine,care mi-au spus cinstit: „Scrie-ne si noua,miaca,aici,ca noi nu stim nimic!| Si astfel,eu le intrebam din chestionar si ele imi raspundeau din inima:
-Cand te-ai nascut,mama?
-1877
-Cati copii ai?
-11
Si-asa mi-am dat seama ca stateam de vorba cu Independenta Romaniei.
A inceput sa se clatine avionul.Avionul se clatina si la toti ne-a fost frica ,inclusiv mie,asta cu imaginea Romaniei in lume.Mi-am pus centura,stewardesele au plecat si ele speriate.Babele,in schimb ,stateau langa mine si se sprijineau de partea de sus,ca si cum ar fi mers cu rata.Zic:
-Maica,stai jos,ca a inceput furtuna.E pericol sa ne prabusim.Nu ti-e frica?
-Lasa,mama,raspunde babuta,mi-am facut o cruce ,la Dumnezeu,nu insist!…Ajunge.
In siguranta ei stateau doua mii de ani de crestinism.Iar eu,pe langa babuta,eram un puric.
Eu eram imaginea de azi a Romaniei in lume,iar ea era icoana neamului din totdeuna.
Babuta m-a reincrestinat intr-o fractiune de secunda si,astfel,am vazut din nou Omul Frumos. |
~DAN PURIC~
Georgiana Stefan 