Arhive lunare: Decembrie 2010

Sfârşit de an,amintiri drăguţe.Sentiment inextingibil,indelebil,îmbogăţire de suflet!

Play and read:

Câte zâmbete mi-au invadat chipul şi câte lacrimi,ochii.
De câte ori am strigat ” te iert” şi de câte puţine dăţi am spus „iartă-mă”.
Lunile s-au scurs încet uneori,prea repede alteori.

Ceea ce ştiu cu siguranţă este că o părticică din mine este în fiecare dintre cei pe care i am cunoscut.
Prieteniile pe care le-am legat au fost frumoase,sincere,pline de sentimente.Cele mai strânse vor dăinui cu siguranţă.
Dacă v aş fi cunoscut cu vreo 10 ani în urmă,v aş fi spus: cu-cu,sau am fi desenat cu cretă frunza,osul,sau poate v-aş fi şoptit cuvinte ciudate la ureche,în vechiul trenuleţ…( mai ţii minte,Mihaela? Sau tu,”aia mare”,Ada?:)) ) Dar acum,sufletul meu şi a pierdut marea parte infantilă..Mihaela,Iulia,Ada,Ioana..cele cu care am împărtăşit bucurii şi tristeţi,zâmbete şi lacrimi,beţii şi dureri de cap…:
Dragele mele….
Ştiţi să ascultaţi? Auziţi păsărelele care pleacă şi se întorc , ducând şi aducând primăvara? Ştiţi ce i nostalgia?
Priviţi uneori pe fereastră fără să vedeţi nimic?
Sunt pe-acolo şi într-acele,fără fiinţă,o apropiere şi o depărtare în preajma voastră.
Gândiţi-vă la mine,ca la o stea desprinsă din voi..
Şi la anul,să ne bucurăm mai mult,să plângem mai puţin şi…să bem mai temperat:))))
Vă îmbrăţişez cu sufletul!

3 comentarii

Din categoria Ganduri

Reîntâlnire

În orice întâlnire este ceva ce rămâne în mine din celălalt chiar şi atunci când acela pleacă. Lăsăm în celălalt prin întâlnire câte puţin din noi. Ne lăsăm pe noi înşine ca un chip sculptat în marmura fiinţei aceluia pe care l-am întâlnit. Şi dacă timpul, distanţa sau indiferenţa acoperă cu praful uitării pe „celălalt” din noi, el ne interoghează şi se strigă din îndepărtare pe sine însuşi născând în noi dorul. Dorul este apelul „celuilalt din noi” către el însuşi. Şi suntem cu toţii nişte strigăte asurzitoare, căci freamătul „celuilalt din noi” se cheamă pe sine înapoi ca împreună cu noi, şi nu ştiu pentru a câta oară, să intrăm din nou în veşnicie…

Un comentariu

Din categoria Ganduri

Scrisoare către „Moş Crăciun”!:)

Dear Santa,

Abia aştept să simt mirosul de cozonac abia ieşit din cuptor şi clinchetul clopoţeilor care anunţă câte un grup de colindători cu nasul roşu , dar plini de energie şi lumină.
Abia aştept să stau în „căsuţa noastră,cuibuşor de nebunii”,plină de aroma vinului fiert şi să l văd pe bătrânul meu căţel Tano,cum se bucură când stau cu el prin curte şi îl învăţ fel şi fel de tertipuri.
Să râd , să mă bucur , să-mi îmbrăţisez părinţii şi să le urez un Crăciun fericit,luminat! Să ne bucurăm împreună , ca în fiecare an de această sărbătoare.Să le repet oamenilor că sentimentul ăsta de bine,de a face bine,ar trebui să i înconjoare zi de zi,că ceea ce oferi,primeşti,că trăim ca să iubim.
Mi-ar plăcea să-l văd pe M. şi să-mi ascult instinctul!
Ce vreau de la tine? Vreau să le oferi tuturor celor care îmi sunt dragi şi nu numai , îndrăgostirea asta a mea perpetuuă de viaţă. Să le presari deasupra capetelor lor câte un strop din pulberea ta magică , cu linişte sufletească,sănătate,fericire,lumină.
Să le deschizi mintea către tot ce este frumos.Pentru că frumosul e o artă.
Să vii cu daruri pentru suflet! Cu zâmbete şi visuri de urmat.
Cât despre mine…Împinge-mi sufletul către un altul !
Gata,ajunge!Pune-ţi sacul în sanie,înhamă-l primul pe Rudolph şi porneşte la drum! E timpul să iei bucuria şi liniştea de mână şi să le dăruieşti copiilor şi adulţilor câte puţin din fiecare.

Enjoy your ride,Santa!
P.S: Copilul din Georgiana priveşte către tine deziderat!

Scrie un comentariu

Din categoria Ganduri