Arhive lunare: August 2012

Drosometru de lacrimi.

Pentru ca pasiunea mea pentru Hesse e mai veche, iar acum, intamplator am dat de cateva „vorbe de duh” de-ale lui, o sa incep cu doua din ele,

Prima descrie apartenenta mea la tine.. A doua , o usoara critica pe care mi-o permit tocmai din cauza primei afirmatii. Completare. 

1.”A găsi la fiecare om trăsăturile care-l deosebesc de ceilalţi înseamnă a-l cunoaşte”.

2.”Ziua trecuse… O omorâsem şi pe aceasta, încetişor, cu primitivitatea şi timiditatea artei mele de a-mi duce traiul”.

Imi asum un risc.Acela de a te (iertati-mi expresia) fute in gura si a te peria in acelasi timp. Aici.

Nu stiu cat de plastica voi fi si nici nu vreau sa ma gandesc la asta. Degetele se misca involuntar, ghidate cu repeziciune de gandurile adunate intr-o vineri, cauzate de un simplu comentariu pe o retea de socializare.

Da, adevarul se traieste, nu se preda la catedra !!!(ca tot veni vorba de Hesse)

Nu, nu vreau sa cad intr-o mega pledoarie(desi avocatul acuzarii din mine ar face asta si te-ar trimite intr-un „gulag”- da,imi permit, in schimb, sa cad in exterme cu metaforele/comparatiile/algoritmul).

Voi insira, una cate una, cateva intrebari la care vreau sa-mi raspunzi. Unele poate iti vor parea retorice, dar vreau totusi un raspuns.

1. Cand stii ca ce-i prea mult, e prea mult?

2. Obsesie? Neputinta? Dor dureros? Orgoliu ranit?

3..Sa privesti apusul ca si cand ar fi ultimul pe care-l vezi,sau sa-l privesti gandindu-te la rasarit?

4.Sa treci peste un pod privind inainte,sau sa-l treci uitandu-te la fiecare scandura pe care o calci?

5.Sa stii ca poti si sa nu vrei sau sa vrei si sa nu poti? Hmmm, parca nu exista nu pot. E absorbit de nu vreau.

Voiam sa te perii urland ca faci parte din folderul meu psihic cu „cele mai inteligente femei pe care le-am cunoscut”. Bine, intr un mod futurist, nu asa, ca la colt de Berceni/Rahova. M-am razgandit. Ti s-a mai spus asta. Esti si tu constienta pana in adancul maduvei spinarii de lucrurile astea. Stapanesti idei si cunostinte pe care altii nu le capata intr o viata. Stiu cum e. Tocmai din cauza asta nu insist. Remember? Oamenii remarcabil nu cauta sa se remarce. Inevitabil sunt observati si admirati.

Totusi… As vrea sa inveti un lucru( aparent atat de simplu…): Sa spui NU! Ok, mandria, orgoliu, incapatanarea sunt stari trecatoare, care te inalta pana la un punct, dupa care JBANG, te nimicesc.

INSA, puterea e fix in tine. Nu in beibi, nu in pulica si sulica. Am pierdut oameni iubiti pana la culmile nebuniei. Da, au murit. Deodata. Ne-am zbatut, am plans, am urlat. Apoi am acceptat situatia, am zambit si am trecut mai departe.

Invata sa spui nu, dar nu oamenilor din jur. Invata sa ti spui tie NU!

E pacat sa te usuci, zilnic, nefondat. Viata bate filmul. Sa fii propriul tau regizor, zilnic, nu-i deloc usor! DAR NICI IMPOSIBIL!

Ma opresc aici. Imi sprijin fata intr-o mana, intr-o doara, un zambet imi stapaneste coltul gurii.

De ce zambesc? Tocmai mi-am dat seama ca te-am cules de pe jos !!

Te iubesc, in felul meu !

 

Scrie un comentariu

Din categoria Ganduri