Arhive lunare: Aprilie 2013

Inseland, te pregatesti sa fii inselat.

Candva, ii repeta ca „si din prea multa dragoste se moare”, desi ea simtitse asta cu mult timp in urma.Ii spunea ca omului trebuie sa-i dai lectii, una peste alta, ca si cum ar merge zilnic la cursuri, ca doar prin durere va aprecia fericirea, ca limitele ei sunt inca necunoscute.

Azi ii zambea ei, maine celeilalte si isi purta pe umeri rolul de actor grabit din piesa Laurei Stoica. Il juca impecabil, mandru, privind cu satisfactie la opera pe care o crease. Actele erau lungi, in antiteza, iar minciunile isi pastrau duhoarea pe camasa lui patata de ruj. Clipele frumoase erau intense, dar putine. Monologul era dur.

Amintirea voluptatilor o chinuiau, umbra lor o obsedeau. Incerca sa si ridice drept scut in fata ochilor puritatea cu care a savarsit actele ei de destrabalare, dar propia constiinta, obosita,ii soptea ca acest scut o justifica, dar nu i poate alunga suferinta.
Avea doua solutii de ales: sa devina buna si generoasa inghitind cantitati mari de suferinta sau sa devina si mai trufasa, respingand agresiunile care o asteaptau.

A ales sa se imbete cu asteptari acide, gradele de rabdare arzandu i interiorul incet si sigur. Vinul s-a acrit, iar branzeturile de lux, cu mucegai nobil albastru, s-au inmuiat si au prins miros de amoniac.

Se intorcea mereu in acelasi punct, in asternuturi uzate, pereti patati cu amprentele celei care gusta din fericire cu portia, asemenea ei. Nopti imbibate cu tutun, petreceri, alcool, sex, desfrau, nuri, alti nuri, fantezii porcoase si cuvinte vulgare. Tangoul se dansa in 3.

Persoanje teatrale, lehamite. Praf in ochi, evadare, joi, T., ego, eliberare, speranta, zambet, fluturi, dans, lumina, negrul devenit alb.
Destul cu obsesiile!Jos cu obsesiile! Daca in mod fizic, in carnea ei, a uitat care e sensul vietii, asta s a petrecut din pricina infinitelor satisfactii marunte dupa care a alergat in urma cu acesti doi ani.
Drama ei scade in intensitate si bucuria de a trai se intoarce din plin in viscerele ei. Se uita in jur si observa ca lucrurile sunt uimitoare. Voia sa simta magia, sa se bucure de fiecare moment pentru ca stia ca nu va dura pentru totdeuna.

Toata lumea s a schimbat. Pana si pamantul pe care calca e altfel.Lucrurile sunt incerte, dar nu exista cale de intoarcere.

Singura metoda de a scapa de himerele trecutului este sa o luam de la capat. Nu poti sa-ti deschizi un cont pentru timp, dar poti sa te vindeci singur, prin timp.

Pansament.

Va urma….

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Ganduri

Un gand inecat in cafea

Traim intr-o societate in care moralitatea si-a cam pierdut din valoare, in care auzi la tot pasul ca „totul e relativ”, cand de fapt se merge pe sistemul „turma ca la noi, la nimeni”.

Caragiale stia!!

Oile si tapii isi duc veacul intr un tarc vicios, pe care l primenesc cu cele mai frumoase minciuni pentru viitorul mieilor; Isi creaza un ideal grotesc, pe care-l urmeaza drepti, mandri, in sir indian.

Oamenii politici declara cu nonsalanta ca cei mai pregatiti romani pleaca sa munceasca in strainatate pentru ca aici nu sunt apreciati. Femeile au facut un trend din curvasaraie, iar barbatii aleg intotdeuna calea cea mai simpla.

Daca scrii despre lucrurile astea, observi cum majoritatea iti da un raspuns turmist, consolat in esenta, chiar cu un aer superior: „Ce te mai mira? Nu te-ai obisnuit?”

Ei, uite ca NU! NU, nu ma pot obisnui! Nu vreau sa ma obisnuiesc cu uratul!  Da, merg printr-o multime care inspira si expira aer rece. Ce bine ca merg in sens invers! Ce bine ca pot sa urlu! Urletul e bun. Ma ajuta sa descopar oile negre din turma.
Nu-mi pare rau ca uneori mi se atribuie in necunostinta de cauza apelativul „aia”, sau ca unii spun ca-s aroganta, ori ca-mi fac o descriere fara sens. In definitiv, cu cat ridic un zid mai inalt in jurul meu, cu atat mai bun va fi cel care-l va sari! Si daca esti printre cei care mi-au spus ca „la inceput credeam ca esti asa si pe dincolo, iar acum mi-am dat seama cum esti”, inseamna ca ai sarit parleazul. N-am nevoie de vantatori de chilipiruri, am nevoie de oameni care sa-mi topeasca creierii, sa se scurga prin mine, formand o lava imensa de idei.
Dupa ce am raspuns la intrebari pe care nu mi le-am dorit puse vreodata, dupa ce am inotat in ape tulburi, desi nu stiu sa inot si mi-e frica de apa, mi-am dat seama ca totul ar fi atat de simplu daca ne-am aminti zilnic ca trebuie sa construim amintiri frumoase!
Nu ma pot oglindi in crapaturi si nici sa iubesc in cioburi!
Nu caut sa plac si nu vreau ropote de aplauze plasmuite!
Destine in miscare. Iubesc oamenii simpli,”dupa vorba, dupa port”, dar complicati in continut, oamenii calzi, sinceri, buni. Oamenii care zambesc cu sufletul, carora le bate inima cu pofta  si inteleg dincolo de cuvinte, care-si pastreaza, indiferent de greutatile si durerile vietii, puritatea spirituala, care au trecut prin rai si iad, dar care au ramas impreuna..pentru ca s au iubit.
Pentru cei care uita de esenta, reamintiti-va!

TU poti oricand sa alergi in sens invers, fara sa-ti fie teama.In fond, daca te lepezi de un om care nu are aceleasi idealuri ca si tine, inseamna ca nu l ai iubit pentru ceea ce e, ci pentru ce ai vrut sa fie..

P.S: Azi sunt un pic mai mare! 🙂

 

3 comentarii

Din categoria Ganduri